Creștinii și Copyright-ul (drepturile de autor)


Creștinii produc materiale în aceste vremuri mai mult decat oricând. Mai mult, creștinii români produc materiale atât în mod fizic (cărți, reviste, buletine duminicale, CD-uri, casete, etc.) cât și online (site-uri cu materiale creștine - vezi aici o lista cu 1000 de site-uri evanghelice, blog-uri, cantari și predici audio/video) și chiar stații de radio și TV.

Multe din materiale sunt produse fără eforturi financiare deosebite, cum ar fi înregistrările audio și video din biserici, poeziile adăugate pe acest site chiar de către autori, buletinele duminicale din biserici, blog-urile, și altele. Majoritatea acestora au trei caracteristici comune: produc informație strict în mediul digital, sunt gândite și executate de voluntari și este, în general, rodul muncii în echipă a mai multor persoane. Cum voluntarii lucrează fără bani și mediul digital, prin natura lui, oferă metode de stocare și transport aproape gratuit, e ușor de înțeles de ce aceste materiale sunt ieftin de produs.

Cu toate acestea, dacă ne gândim la munca depusă de voluntari, nu putem să spunem că materialele nu costă nimic - ele costă și bani pentru echipamente, pentru întreținere (mai ales pentru site-uri), bani care sunt suportați de către voluntari sau biserici / instituții, dar ele costă și mult timp: timpul voluntarilor. Și pentru că de obicei voluntarii nu au prea mult timp la dispoziție, se adună mai mulți și își împart treaba între ei, așa încât fiecare face câte ceva și în cele mai multe cazuri, nimeni nu iese în evidență. Materialul devine, astfel, o lucrare colectivă.

Deoarece costurile producerii acestor materiale este mic, majoritatea sunt distribuite fără copyright sau drepturi de autor, astfel că este permisă copierea și răspândirea lor în folosul comunității.

Materialele fizice, în general, sunt mai greu de produs, deoarece producerea lor costă mai mult. Costă hârtia, costă tiparul, costă înregistrarea, costă echipamentul, costă transportul... toate au un preț. Și pe lângă acest preț, se adaugă costurile de personal. Cei angajați în edituri, în studiouri, în librării, artiștii și toți cei implicați în producția materialelor.

Toate aceste materiale sunt produse de oameni care merită considerația noastră, iar cei sinceri sunt apreciați chiar de Dumnezeu pentru munca lor. Dar pentru că de multe ori, ca oameni, uităm să mulțumim, uităm și să precizăm că materialele folosite de noi în diverse scopuri au fost create de un anume autor, sau o anume instituție. Mai grav, uneori le folosim chiar fără permisiune.

Din aceste motive, mulți care produc materiale creștine sunt ispitiți să și le protejeze restricționând drastic accesul la ele. Cei mai mulți aleg să-și protejeze materialele folosind dreptul de autor, așa-numitul copyright.

Din păcate, aceste drepturi de autor implică lipsa multor drepturi pentru cel ce cumpără un anumit material. De exemplu, daca un om cumpără o carte sau un CD pentru care autorul sau editura/studioul deține drepturi de autor (copyright), el nu are dreptul să copieze acea carte sau acel CD decât pentru uz propriu. Dacă el vrea să împrumute cuiva cartea sau CD-ul, este liber să o facă, dar acest lucru este posibil doar cu condiția ca obiectul împrumutului să fie cartea sau CD-ul în original. Nu are dreptul de a împrumuta o copie a cărții sau a CD-ului. Teoretic, nu are voie să împrumute cartea / CD-ul nici în original în cazul în care își păstrează lui o copie (fie fizică, fie digitală). Esența legii dreptului de autor este ca de un material cumpărat să beneficieze o singură persoană la un moment dat. Și asta pentru a stabili condițiile necesare vânzării materialului în cât mai multe exemplare, pentru a aduce profit atât autorului cât și editurii / studioului.

Într-o lume egocentrică, bazată pe egoism și mândrie, drepturile de autor se potrivesc perfect, dând posibilitatea de afirmare și născând staruri, alimentând industria de divertisment care folosește toate mijloacele posibile pentru a câștiga mai mult și pentru a naște dorința în mințile și inimile celor ce consumă divertismentul.

Problema este atunci când copyright-ul este folosit pentru materialele creștine. Un material creștin are, prin definiție, scopul de a-L onora pe Dumnezeu și de a da toată slava doar LUI. Așa cum Biblia are acest rol, așa cum bisericile și slujbele religioase au acest rol, tot așa materialele creștine au acest rol. Din păcate, drepturile de autor împiedică acest scop al materialelor creștine, împiedicând răspândirea lor prin prețul atașat fiecărei copii și prin restricțiile impuse în ce privește folosirea materialului în producerea altor materiale.

Din fericire, există alte variante de a proteja materialele creștine de utilizarea frauduloasă sau improprie: așa-numitul copyleft - alternativa la copyright. Licențele copyleft (există mai multe variante, în diverse forme, cum ar fi cele instituite de Creative Commons, licență pe care site-ul www.resursecrestine.ro a îmbrățișat-o de curând) oferă un grad sporit de distribuire a materialelor, oferind în același timp protecție împotriva plagiatului, al furtului intelectual.

Creative Commons oferă 6 tipuri de licențe pe care le prezentăm pe scurt:
- Atribuire
- Atribuire-FărăModificări
- Atribuire-Necomercial-FărăModificări
- Atribuire - Distribuire-în-condiţii-identice
- Atribuire-NeComercial
- Atribuire-Necomercial-FărăModificări

După cum puteți observa, toate aceste tipuri de licențe permit copierea și distribuirea gratuită a materialelor dar cu mai multe sau mai puține condiții. Condiția prezentă în toate licențele este citarea autorului și a sursei materialului. Apoi sunt condiții privind dreptul de distribuire comercială, legate de posibilitatea de modificare a materialelor și privind condițiile de distribuire.

Dacă artiștii sau producătorii ar dori să adere la aceste licențe care să permită distribuirea gratuită a resurselor și materialelor creștine, costurile de distribuție vor fi, în mare parte, suportate de consumatori și de cei ce vor distribui materialele pe cheltuiala lor. Rămâne, însă, problema finanțării costurilor de producție. În această privință, singurele modalități de finanțare, în afară de cele impuse prin copyright, rămân donațiile și munca voluntară. Este evident faptul că donațiile nu le poate garanta nimeni și munca voluntară nu este plătită, astfel că producătorii ajung în situația majorității bisericilor care depind de donații / colecte și munca voluntară a membrilor ei. Totuși, dacă stăm să ne gândim, bisericile rezistă de 2000 de ani din donații și muncă voluntară.

Aș dori să redau un citat de pe site-ul www.desiringgod.org (site ce conține predici și cărți ale lui John Piper distribuite în mod gratuit):
"De ce nu taxăm pentru conținutul online și cum poți ajuta această lucrare?
Ne-am pus întreaga noastră arhivă audio și video a lui John Piper de treizeci de ani de predici de duminică pe site-ul nostru, astfel ca tu și alții din întreaga lume să poată beneficia de ele gratuit. Aveţi posibilitatea să le ascultați online, să le descărcaţi, să le copiaţi, şi să le distribuiți gratuit. Noi nu doar vă permitem să o faceți. Vă încurajăm să o faceți! Iată de ce:
1. Existăm ca să răspândim
... Am putea face mai mulţi bani dacă am vinde predici. Dar noi credem că de-a lungul anilor, sute de mii de oameni vor asculta sau viziona aceste predici, dacă noi nu percepem bani pentru ele...

2. Slujirea sfinților
Peste tot în lume există creștini care beneficiază de acces la aceste predici, dar pentru care plata este împovărătoare, riscantă, sau imposibilă. Aici sunt doar câteva exemple de nenumărate moduri în care această lucrare poate sluji sfinţilor:
- Un student la seminar în Camerun, Africa, în situația în care o persoană în medie face 800 dolari pe an, poate utiliza un computer de la școala cu acces la internet pentru a asculta predicile pe care el nu și le-ar fi putut permite altfel.
- Eliminarea procesului de înregistrare şi de tranzacţie financiară reduce riscul ca un misionar într-o naţiune islamică sau comunistă să fie expus monitorizării internetului de către guvern.
- Un profesor de seminar poate cere elevilor să asculte predicile online, fără a îi împovăra cu costuri suplimentare.

3. Eliminarea obstacolelor din calea Evangheliei
- Imaginaţi-vă un creştin care, ca urmare a decesului unui membru al familiei, trimite e-mailuri cu o predică online la zece necredincioși, rude, care nu ar asculta la radio creştin, dar s-ar putea, într-un timp de durere, să asculte una din predicile lui John Piper pe marginea decesului sau suferinţei fără nici un alt efort decât un click de mouse. Una sau două dintre acele persoane s-ar putea să navigheze pe site, deschizând o lume întreagă de noi posibilități pentru misiune.
- Sau, imaginaţi-vă pe cineva care nu ar plăti pentru a asculta o predică sau chiar nu ar participa la o biserică, pentru că a trecut printr-o experienţă negativă. Dar s-ar putea să asculte un mesaj online, gratuit, deoarece un coleg i l-a recomandat şi ar putea fi convertit!

Cum vom plăti costurile pentru menținerea predicilor gratuite online?
L-a costat bani pe Pavel pentru a predica Evanghelia în Corint. Dar el nu a cerut bani de la Corintenii relativ bogaţi, astfel încât aceștia să nu se poticnească în orice aparenţă de speculaţii. În schimb, el a avut încredere în Dumnezeu pentru asigurarea nevoilor sale, prin lucrarea mâinilor sale, precum şi prin sprijinul financiar al creştinilor din alte oraşe care au colaborat cu el în răspândirea Evangheliei. Ne place exemplul său..."

Cu siguranță sunt materiale pentru care nu se poate să nu se ceară bani: cartea și CD-ul costă, și va fi întotdeauna o povară pentru producător să le ofere gratuit. Dar informația conținută pe aceste suporturi fizice poate fi multiplicată folosind mediul digital, mai ales Internetul, care oferă posibilitatea distribuției în cantități aproape nelimitate și la costuri infime.

Dacă ați observat, Bibliile se vând și acum, cu toate că nimeni nu are drept de autor pe ele. Dar eu încă nu am văzut o Biblie copiată la xerox. Cu siguranță, chiar dacă informația este accesibilă gratuit pe Internet, cei care vor să citească o carte în liniștea canapelei, o vor cumpăra de la producător. Poate fi mai ieftin decât să o tipărească ei.

În definitiv rămâne la latitudinea fiecăruia cum vrea să îl slujească pe Dumnezeu și pe aproapele său. Am vrut doar să prezentăm alternativa posibilă la copyright și drepturile de autor.

Articol preluat de pe stiri.resursecrestine.ro

Ipocrizia milei - wordarmy.org

Am gasit o postare foarte interesanta a lui Marius pe wordarmy.org

http://wordarmy.org/2010/08/23/ipocrizia-milei/

Cat adevar... felicitari Marius!

Dumnezeu, suveranul timpului

Teoriile stiintifice in vigoare astazi sustin posibilitatea calatoriilor in timp - atat in viitor cat si in trecut. Teoria relativitatii a lui Einstein a facut acest lucru posibil si marea majoritate a oamenilor de stiinta o considera ca viabila. Acest lucru presupune ca trecutul, prezentul si viitorul exista in acelasi timp - cu alte cuvinte, suntem predestinati, din moment ce viitorul poate fi prefigurat / vizitat.

La nivel cuantic, in schimb, lucrurile sunt invers. Electronul este atat de indecis legat de urmatoarea pozitie pe care sa o ocupe incat le-ar ocupa pe toate cele posibile. Se pare ca el ocupa o anumita pozitie doar cand este observat - atunci cand noi incercam sa-l privim. Din acest punct de vedere, urmatoarea secunda pare a fi total arbitrara, imposibil de prezis, si, deci, viitorul este imposibil de stiut dinainte.

Greu de impacat aceste doua teorii, observatii. Dar atat de usor de inteles din perspectiva biblica. Dumnezeu ne este prezentat ca suveran, ca stapan peste timp si spatiu, fara inceput si fara sfarsit, care stie viitorul. In acelasi timp, acest Dumnezeu ne-a dat liberul arbitru, ne-a dat tuturor sansa de a ne alatura Imparatiei Sale. Sunt doua concepte care se bat cap in cap, dar care ne sunt confirmate si de stiinta.

Intr-adevar, Dumnezeu este suveranul timpului!

Unde am fost si unde am ajuns

In primele zile ale Bisericii eram puternici, uniti, altruisti, neinfricati...
Astazi am ajuns sa ne fie frica de valori... am ajuns sa ne conducem dupa ratiunea ateilor...
Cum e posibil sa-ti fie interzis sa vorbesti despre pacat in Biserica?
Cum e posibil sa nu ai libertatea sa-ti afisezi insemnele consacrate ale credintei?

Toate acestea pentru ca cineva se simte lezat? Asta n-ar insemna ca ar trebui interzise pacatele? Ca doar si eu, ca si crestin, ma simt lezat. Cum se face ca in batalia asta spre corectitudine/impartialitate tot crestinismul are de pierdut?

Ati auzit vreodata ca bauturile sa fie interzise ca musulmanilor nu le convine si n-au voie sa bea? Nu cred... s-au interzis vreodata afise cu femei imbracate sumar ca musulmanilor nu le convin? Nu prea... dar crucea ii deranjeaza...

Cred ca batalia se da mai mult intre conducatorii nostri atei si noi, umilii servitori crestini... nu are nimic de-a face cu musulmanii si corectitudinea... pe conducatori ii deranjeaza crucea, le aduce aminte de Dumnezeu si de pedeapsa ce o vor capata dupa moarte... si se razbuna...